“E mai bine să dai greş în originalitate decât să ai succes în imitaţie.” Herman Melville

Legea stangului de autor

marți, 1 decembrie 2009

Daca as fi citit o carte despre cum sa publici o postare reusita pe blog, probabil ca una dintre sugestii la capitolul "Cum sa captezi atentia" ar fi "incepe cu un citat si un nume care sa impresioneze".

Albert Einstein spunea ca "secretul creativitatii consta in a sti sa-ti ascunzi sursele"

Asa ca Homo Economicus a inventat drepturile de autor. O inventie practica si care urma sa asigure un standard de corectitudine si originalitate. Singurul obstacol era ca valorile morale raman valori morale doar atunci cand nu sunt impuse sau reglementate de vreo lege oficiala.
O lege care protrejeaza proprietetea intelectuala nu e deloc condamnabila, doar ca pe spatele hartiei pe care e scrisa aproape ca se poate citi: "proprietatea intelectuala nu e respectata indeauns de mult incat sa fie lasata pe seama simtului comun". In plus, toate propriatile care poarta un astfel de insemn devin produse, iar produsele sunt bunuri care pot fi vandute si cumparate.
Paradoxul legilor pentru drepturile de autor este poate acela ca datorita acestor legi numele pe care il regasim scris pe o carte sau sub un tablou nu este neaparat cel al autorului, ci cel al proprietarului. Sigur, se incalca o norma morala, dar, atata timp cat exista o lege scrisa, legile morale trebuie sa i se subordoneze, sau sa devina mai putin importante. Cu alte cuvinte, "copyright" s-ar putea traduce la fel de bine prin "dreptul de a copia" sau "dreptul de a-si insusi".


Protectia autorilor prin legi speciale se aseamana politelor de asigurare, instrumente pe care omul modern le foloseste in situatiile in care este posibil ca un factori externi sa atenteze la siguranta, integritatea sau proprietatea sa.

O istorie originala a lipsei de originalitate

miercuri, 18 noiembrie 2009

Aceasta istorie este pur fictiva si nu are scopul de a dezinforma.

Era o vreme cand oamenii nu aveau cuvinte pentru a cita. Nici nu credeau ca au nevoie, intrucat realitatile la care se raportau erau imediate sau general cunoscute, iar informatiile nu calatoreau pe rute atat de mari si de intens circulate. Si cine ar fi pus la indoiala faptul ca in spatele cuvintelor vraciului se afla altceva decat vreo inspiratie divina sau ca pamantul este altcumva decat plat?
Plantele cresc indiferent de cine spune asta.

Existenta omului proaspat biped a fost perturbata insa de evenimente precum nasterea civilizatiei, aparitia priemlor forme de organizare si infiintarea sindicatului bufonilor, cantautorilor si curatorilor timpurii. Homo sapiens sapiens nu reuseste in intregime sa depaseasca etapa aparitiei rotii, dovada si betele pe care tot incearca sa le introduca printre spite.

Confruntat cu problema originii ideilor, omul a gasit solutii alternative: anonimatul, insusirea ideilor, ignorarea surselor, adoptarea ideilor si punerea lor in comun, sau solutia corecta a precizarii surselor. Selectia naturala insa (Charles Darwin) nu a mers pana intr-acolo incat sa aleaga doar indivizii cu aceasta ultima capacitate. In secolul XXI, omul va considera ca tine "de simtul comun" ca Pamantul sa fie sferic. Si desi capacitatea cognitiva limitata ne obliga sa estompam sursele informatiilor larg raspandite, testate si prelucrate si sa gasim cateva constante in baza carora sa percepem lumea exterioara, ea ne permite si sa memoram carteva nume (oricat de germanice sau slavone) sau sa prelucram si conectam informatii pana la idei si opinii originale.
Din nou, fara ghilimele, selectia naturala nu a mers pana intr-acolo incat sa aleaga doar indivizii cu aceasta ultima capacitate.